Umbre

Visez umbre pe sosea alergand, pe cana de cafea, pe tastatura. Visez umbra mea murind si pe celelalte le vad miscandu-se ca intr-un joc de iele. Simt umbrele vibrand si inima tremurand ucisa de stele de fum pe horn. E toamna si ploua cu umbre deschide de foc, luminate de cer si reflectate pe pamantul ud de foame. Visez tot ce n-am si visez umbra mea murind. Visez tot ce-as vrea , sa moara toate umbrele inecate in apa sarata a marii, intr-o avalansa in Carpati, intr-o expeditie la manastire sa-si purifice sufletul mizilic, maldar de ruine, sa se sfarame toate in afirmatii, as vrea...sa fim noi insine...cei de care ne temem, noi, si nu umbra noastra.